cozi prăjite de motani,
urechiușe de guzgani,
tabouleh și falafel
din cotoii mai altfel,
porumbei la rotisor
cu un sos mai acrișor,
iarba mâței la pahar,
cu o frunză de mărar
și licori înmiresmate
pentru pise aristocrate,
vin umani și vin feline,
la ăst chef să se închine,
noul trend de fuziune,
apărut în Uniune,
e de-acum și-n România
și e plină farfuria
de mânjeli de sos și cremă
asta cam ca o emblemă
a vestitului chef Pisu
care-a uluit Parisu'
cu soteuri și rateuri,
folosește din plin E-uri,
eu i-aș da o mare stea,
Michelin, de care vrea,
cum a ridicat gulia
la rang mare-n România,
toți mâncăm gulii pane,
nici măcar nu știm de ce,
avem în grădini gulii
și-alte chestii fistichii,
toți motanii românași
sunt morți după papanași,
chiar și unii pisoiași,
pare-mi-se de prin Iași,
ar mânca cu mic cu mare,
dovlecei pane cu floare,
dar eu zic, umani, feline,
autori, poeți, în fine,
ascultați acum la mine,
mult și bun nu prea e bine.

No comments:

Post a Comment