Protejăm pisicile

când pisica nu-i acasă,
plictisită sau voioasă,
tolănită-i pe facebook
și privind la ea năuc,
te întrebi de nu-i mai bine
să nu ai deloc feline
și pe facebook să loghezi,
cum pisici cu ochii verzi,
poți oricând, de vrei, să vezi;
albe și imaculate,
slabe, grase sau pătrate,
Luna Rose, Hosico, Nala
Din Bangkok în Guatemala,
toate, care mai de care,
cu vânzări de calendare,
luptând pentru cauze,
culegând aplauze.
Când un medic mai hilar,
bănuit veterinar,
unui motănel vestit
i-a dat trei luni de trăit,
am pus mână de la mână
și nici într-o săptămână,
fonduri noi am adunat
și trimis la operat,
că White coffee e-un pisic
foarte alintat de mic
și noi toți am disperat,
să-l știm dintre noi plecat,
dincolo de curcubeu,
ce-a urmat vă spun tot eu,
terapie cu hormoni
și cum suntem galantoni,
am făcut din nou o chetă
chiar din banii de mochetă,
s-ajutăm un suflet mic,
să trăiască încă-un pic.
Tot așa mai știu povești,
cu odoare pisicești,
scoase zilnic la plimbare,
în landouri, cărucioare,
cu perdele de dantelă,
demne de o tarantelă,
un libret, o operetă,
la intrare c-o tonetă,
vânzând T-shirts imprimate,
cu pisicile-adorate
sau inele și cercei,
dar și altele, ce vrei,
totul e să ai mulți bani
și să-i sprijini pe motani.